Rugaciunea "Tatal nostru".

Nu de curand la o scurta cautare pe motorul de cautare google, dupa cuvintele Tatal nostru am gasit informatii mai recente despre aceasta rugaciune pe care cei mai multi dintre noi o rostosesc in fiecare seara, ori la slujbe. Cel putin mai toata lumea a auzit-o cel putin odata. Mai nou am gasit cateva articole care scriu despre aceasta rugacine precum ca in a doua parte un rand ar fi fost tradus gresit. Aceasta greseala de traducere ne trimite inapoi cam cu 50 de ani in urma... Forma corecta a rugaciunii "Tatal nostru" ar fi urmatoare:

Continuati cu acest articol pe pagina urmatoare, accesand butonul cu textul - "Aflati mai multe"


"Tatăl nostru care eşti în ceruri
Sfinţească-se Numele Tău, vie Împărăţia Ta
Facă-se voia Ta.
Precum în Cer aşa şi pe Pămînt
Pîinea noastră cea de toate zilele
Dă-ne-o nouă astăzi
Şi iartă greşelile noastre
Precum şi noi iertăm greşelile greşiţilor noştri.
Şi nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită
Şi ne izbăveşte de cel rău
Ca a Ta este imparatia
Slava si puterea
In numele Tatalui
Al Fiului
Al Sfantului Duh
Amin."

Forma stiuta de multi dintre noi ar fi urmatoarea:

Tatal nostru
Care esti in ceruri
Sfinteasca-se numele Tau
Vie imparatia Ta
Faca-se voia Ta
Precum in cer asa si pre Pamant
Painea noastra cea de toate zilele
Da-ne-o noua astazi
Si ne iarta noua gresalele noastre
Precum si noi iertam gresitilor nostri
Si nu ne duce pre noi in ispita
Ci ne izbaveste de cel rau
Ca a Ta este imparatia
Slava si puterea
In numele Tatalui
Al Fiului
Al Sfantului Duh
Amin.

Diferenta intre cele doua forme ale rugaciunii ar fi la urmatorul vers:

"Şi nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită"

fata de versul:

"Si nu ne duce pre noi in ispita"

Trebuie sa se tina cont de faptul ca D-zeu nu te poate "ispiti", doar Necuratul poate fi in stare de asa ceva, prim urmare mai nou se opteaza pentru prima varianta. Prin "ispita" din al doilea vers se intelge - ispita lepadarii de D-zeu!. Prin faptele rele care le facem cadem in aceasta ispita a lepadarii..

Explicatii si semantica versurilor sunt explicate mai detaliat, aici. 

In final, tin sa subliniez faptul ca indiferent de interpretarea diferita a acelui vers ar trebui sa tinem cont de urmatoarele: 

Ca sa intelegem mai bine credinta trebuie mai intai sa ne deschidem inima, nu mintea. Cu mintea putem deseori analiza, pune la indoiala sau accepta multe din cele auzite sau scrise. Deschizandu-ne inima in totalitate atunci vom putea intelege multe alte lucruri, lucruri pe care cu mintea inca cautam sa le explicam ... Deschizandu-ne inima si invatand sa gandim cu inima vom deveni mai apropiati fata de cei din jur, fata de problemele lor, fata de suferintele lor, iar dorinta de a face fapte bune va creste semnificativ.

Parintele Calistrat (de la Manastirea Vladiceni - Iasi)  referitor la acest vers - Si nu ne duce pe noi in ispita - "Deci nu ne-a dus D-zeu la ispita, tu singur te-ai dus, tu singur ai facut!"

Despre "si nu ne duce pe noi in ispita" mai puteti citi aici (pe crestinortodox.ro).

Doamne ajuta!