Sfantul nou mucenic Evghenie Rusul

Martirizarea unui mucenic. Sfantul Noul Mucenic Evghenie Rusul, un sfant contemporan cu noi care nu a renuntat la credinta sa pana in ultima clipa.

Clipul afisat nu e pentru persoanele cu inima slaba, dar il recomand Tuturor spre vizionare. Nu cred ca sunt multi ca el in lume, care nu ar renunta la credinta nici sub amenintarea armei, nici chiar in ultima clipa.

Noi ca neam in ziua de astazi nu avem curaj sa ne ridicam impotriva celor care ne vand sistematic tara si resursele. Am ajuns sa fim la mila UE, USA ptr mancare, salarii si un trai de viata.

Ne vindem pamantul, padurile si lasam din exterior sa vina sa ne exploateze resursele de aur cu cianuri si gazele de sist prin fracturari hidraulice cu substante chimice. Nu se doreste a se folosi tehnologie romaneasca (brevetata) pentru aceste extrageri, tehnologie care nu necesita cianuri sau alte substante chimice cu potential periculos pentru mediu. Am defiintat industria mineritului din Romania, ca sa facem loc celor care si-au impartit Romania dupa '89 - perioada asta furi tu, dupa care urmezi tu.

Continuati cu acest articol pe pagina urmatoare, accesand butonul cu textul - "Aflati mai multe"

Vamile Vazduhului

Vamile Vazduhului sunt porti greu de trecut ale sufletului nostru dupa moarte unde ne sunt cantarite toate faptele rele care le-am facut in timpul vietii. Si toate sunt scrise in Cartea Vietii si nimeni nu va scapa nepedepsit. "Bagaje cu pacate" avem foarte multi dintre noi si multe dintre ele le-am facut fara a sti ca sunt pacate. Dar sufletul pacatos se poate mantui daca intr-adevar isi doreste acest lucru. Constiinta e important sa avem chiar daca am facut rele si am pacatuit. Sa nu uitam de talharul de pe cruce din ziua rastignirii cand s-a mantuit curat si a pasit cu Domnul in Rai, inaintatea altor suflete care asteptau.

Pentru multi cu siguranta toate acestea sunt povesti si cu siguranta rad cand le citesc. Candva se vor trezi si ei sau nu...

Continuati cu acest articol pe pagina urmatoare, accesand butonul cu textul - "Aflati mai multe"

Despre Idolul Noroc

Parintele Cleopa Ilie ne vorbeste despre Idolul Noroc intr-o cuvantare de a sa catre semeni. Parintele Cleopa spune ca "Noroc" nu este altceva decat un demon si astazi toata lumea inca il pomeneste peste tot. Tot Cleopa spunea"

"Am vazut pe unele pomelnice pe care le aduceti, ca pomeniti pe Noroc, zicand : "pentru norocul fetei, pentru norocul baiatului, pentru norocul familiei ". Ce mi-ai pus pe necuratull pe pomelnic ? Voi stiti cine a fost Noroc ? Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete. Voi vedeti ca pana la venirea lui Iisus Hristos, China care se inchina la idoli, India si Japonia si Insula Java si atatea state care se inchinau inca la diavoli, lui Brahma, lui Buda, lui Krishna, lui Zoroastru si la toti dracii ? Voi stiti ca pana la venirea Domnului, oamenii salbatici si nebuni pentru fiecare pacat aveau un zeu ?

Marte, zeul razboiului. Cand aduceau statuia lui, indata trebuia sa faca razboi sa omoare cat mai multi oameni, ca asa-i placea.

Venera, zeita discordiei. Cand ii aducea statuia, trebuia ca toti sa se sfadeasca si sa se bata, ca asa-i placea zeitei discordiei.

Nemfis, zeita frumusetii. De-acolo ne-au ramas cerceii si podoabele femeiesti. Cand o aducea, ii punea cercei de aur, ii punea in nas verigi de aur, ii punea margele de aur, si toti trebuiau sa fie pudrati, cu zorzoane si cu inele si cu cercei si sa joace in fata ei. Ca asa-i placea zeitei Nemfis.

Apoi Afrodita, zeita desfraului. Ii aducea statuia ei si o trageau intr-o padure deasa si acolo barbatii cu femeile faceau cele mai mari urgii inaintea ei, ca asa ii placea ei, desfraul si urgiile. Era Neptun, zeul apelor, Uranus, zeul pamantului.

Era si Moloh, zeul fericirii, la romani, la sumerieni si la cartaginezi. Cum era acest zeu Moloh sau noroc, cum ii zicem astazi ? Ii purta statuia intr-o caruta cu doua roti, facuta din arama sau din argint. In spatele zeului Noroc avea un cuptor de arama si in fata lui o tigaie de arama; si-i dadea foc lui Noroc pe la spate, pana se inrosea si tigaia si el. Popii lui purtau in maini niste securi mari, ascutite.

Voi nu vedeti ce zice Isaia ? " Vai de cei ce fac masa dracilor si aduc jertfa lui Noroc ". Si voi, crestinilor, scrieti noroc pe pomelnic. Vai de mine ! Mare nebunie, mare ratacire ! N-ai pe Dumnezeu ? Pui pe dracul Noroc ?

Sursa textului: aici.

Hai noroc!- o salutare idolatră.

Parintele Arsenie Boca

Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vața de Sus, România - d. 28 noiembrie 1989, Sinaia, Prahova), părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) român, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalității sale veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de București).

Arsenie Boca este considerat de către unii din ucenicii săi ca cel mai mare duhovnic roman al secolului XX. La mormântul său de la Mănastirea Prislop din Țara Hațegului, se perindă zilnic sute de pelerini.

Studiile și formarea

S-a născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus în județul Hunedoara. A urmat Liceul național ortodox "Avram Iancu" din Brad[2], pe care l-a terminat ca șef de promoție în 1929. În același an, Zian Boca (cel care avea să devină Părintele ieromonah Arsenie Boca) se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primește - la recomandarea profesorului Nicolae Popovici - o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din București.[2] În paralel, audiază cursuri la Facultatea de medicină ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din București. Fascinat de lucrarea Scara dumnezeiescului urcuș scrisă de Ioan Scărarul o traduce în limba română în doar 5 luni.[2] Această traducere nu a văzut lumina tiparului. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Atheneul Român. Trimis de chiriarhul său, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte de o experiență duhovnicească formatoare pentru viata de călugăr pentru care optase încă din anii studenției de la Sibiu.

Continuati cu acest articol pe pagina urmatoare, accesand butonul cu textul - "Aflati mai multe"

Parintele Cleopa Ilie

Parintele Cleopa Ilie, născut cu numele de Constantin Ilie (10 aprilie 1912, comuna Sulița, județul Botoșani) a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinței ortodoxe.

Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. Urmează cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.

În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi.

Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Siguranță, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.

Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.

Continuati cu acest articol pe pagina urmatoare, accesand butonul cu textul - "Aflati mai multe"